"Sa nu razi niciodata de visele cuiva.

Oamenii care nu au vise nu au prea multe."




vineri, 25 februarie 2011

Esti sigur?

              Siguranta ca gandul, rugaciunea, dorinta ta vor deveni candva realitate iti ofera cel mai bun imbold de a te bucura de viata. Ceea ce noi gandim si spunem, candva vor deveni realitate si asta chiar ar trebui sa bucure pe unii iar pe altii sa-i puna pe ganduri...
                Sunt sigur ca El deja a primit gandul meu si a pus in miscare intregul mecanism ca ceea ce imi doresc sa apara in viata mea.
Sunt sigur ca toate dorintele mele de pace, liniste, sanatate sau protectie trimise catre cei ce sunt in gandurile mele deja isi fac treaba.
Sunt sigur ca bcuria pe care o am este rezultatul gandurilor mele, a dorintelor mele, a planurilor mele ce deja cunosc rasaritul in lumea materiala.
Sunt sigur ca Divinitatea nu va omite sa ofere un raspuns oricarei intrebari.
Sunt sigur ca Dragostea este imensa in comparatia urii artificiale, minuscule de pe planeta Pamant.
Sunt sigur ca cei ce se incred in El nu vor fi dati de rusine.
Sunt sigur ca iubim mai mult in momentele de constineta mai profunda.
Sunt sigur ca momentele de liniste sau meditatie pot transforma treptat cea mai „intunecata persoana”.
Sunt sigur ca prin rugaciune, meditatie, ganduri trimise catre Sine vor exista raspunsuri, idei calauzitoare.
Sunt sigur ca materialul poate fi transformat prin incredere totala.
Sunt sigur ca El nu-si abandoneaza nici o piesa din intregul joc, numit Viata.
Sunt sigur ca si atunci cand nu se vede nici o alternativa sau cand exista sentimentul abandonarii, Absolutul Divin este exact acolo. N-a parasit locul ala niciodata...
Sunt sigur ca toate in viata se intorc, existand legea cauzei si efectului. Mai exact de a primi ceea ce ai oferit.
Sunt sigur ca frica si neincrederea ne opresc sa facem multe lucruri minunate.
Sunt sigur ca nu poate exista frica in momentul constientizarii apartenetei la Intreg.
Sunt sigur ca toate se rezolva, se invata si se acumuleaza in timp.
Sunt sigur ca EL, Dumnezeu, Allah*, Infinitul Divin, Sfantul Celebru sau Tata este in tot ce se poate vedea si ce nu se poate vedea... El este TOT!
*care apropo, inseamna Dumnezeu in limba araba si nicidecum un nume propriu al unui zeu diferit de cel din Crestinism.
Sunt sigur ca ti-a trecut prin minte intrebarea: „Da’eu sunt sigur?”
Multa pace, dragoste si lumina iti doresc! Sanatate si curaj in realizarea planurilor tale!

joi, 24 februarie 2011

Fericirea e aici, trebuie doar sa te imbratisezi....

Nimeni nu este stapan pe fericirea ta
De aceea , nu darui nimanui bucuria,  pacea si nici viata ta
Nu o darui nimanui, nici macar unei persoane
Suntem liberi nu apartinem absolut nimanui
si nu trebuie  sa fim protagonistii dorintelor ,a voinetei sau a asteptarilor altora
Motivul vietii tale esti chiar TU
Pacea ta interioara este telul tau
Cand simti un gol in sufletul , cand simti ca -ti lipseste ceva, cu toate ca ai totul
priveste-ti sentimentele si asculta  Divinitatea care exista in tine
Opreste-te din a te departa de fericire!
Propune-ti momente care sa te faca fericit azi, si nu astepta perioade prea lungi pentru  a fi fericit
Daca esti sufocat de probleme financiare, sentimentale sau familiare...
descopera raspunsurile Divine  din sufletul tau.. Esti reflectia a ceea ce gandesti
Opreste-te din a gandi rau despre tine si fi intotdeauna prietenul tau cel mai bun
Zambind iti arati ca te accepti...
Cu un zambet vei reusi sa luminezi , iar cei din jurul tau te vor gasi incantator
Si astfel iti vei confirma inca o data  cat de aproape esti de fericire
Si nu uita ca fericirea vine fara eforturi, fara cautare, ci cu ascultare interioara
Nu mai astepta de la altii ceea ce nici tu nu ai descoperit inca
Critica mai putin, mediteaza mai mult
Nu uita sa fi recunoscator
multumeste pentru fiecare lucru din viata ta, chiar si pentru durere
Curand vei putea realiza maretul loc pe care il ocupi in Univers, si cat de valoros esti
Esti cea mai minunata fiinta pe care a creat-o Dumnezeu!


miercuri, 23 februarie 2011

Cand nu mai esti tu, alege altceva

A alege altceva , a experimenta altceva a ajuns sa fie un pas atat de dificil, atat de greu de atins din cauza lipsei de incredere si a constientizarii Sinelui. Sa stai intr-o relatie care te otraveste zi de zi, sa suporti un sef sau un coleg care te priveste cu dispret, sa fii abandonat de priteni in momente grele iar si iar... e cumplit, dar totusi exista o alternativa. Intotdeauna exista mai multe variante...si astea pot fi aplicate cu succes daca suntem deschisi la experiente noi , si daca constientizam ai cui suntem si ca nimic rau nu ni se poate intampla.
                O relatie de dragoste este o relatie care imprastie Lumina pe unde trece, care preda Dragostea numai privind, care accepta defecte si care zambeste dand incredere cand celalalt se impiedica, spunand: Nu-i nimic uriasule, esti puternic! Sunt mandra de tine, si ma bucur  ca experimentam evolutia Sufletelor noastre impreuna!
Dar ce te faci cand esti intr-o relatie vicioasa, cu restrictii, cand te vrea schimbata dupa poftele lui, cand nu mai ai voie sa ai prieteni, cand esti  pedepsita psihologic pentru  ca iti doresti sa te simti libera , cand esti mintita ....? Iti lasi sufletul sa zboare spre cer si te privesti de sus, observi ca sufletul e liber dar ca persoana ta este intr-o colivie, si atunci vezi Cine Esti...Inainte de a fi  persoana. tu esti un suflet. Prinzi curaj, vezi ca ai intregul Univers alaturi de tine, toti uniti pentru a te elibera si atunci iti vine sa zburzi de bucurie, de incredere... Il privesti in ochi zambind pentru 3 secunde  pe cel ce te-a inchis in colivie , ii trimiti  toata Dragostea pe care o constientizezi, il saruti pe frunte , zambesti , te intorci si pleci , ai ales altceva!... Dupa cativa pasi iti dai seama ce ai facut,nu stii ce sa crezi , materiei tinde sa-i fie frica, dar privesti in sus si iti aduci aminte de imaginea ta in Univers si atunci simti cum te imbratiseaza Intregul, esti protejata , esti Libera...razi si ochii spala ce ai simtit pana acum cu  lacrimi vindecatoare, iti vine sa zbori, sa strigi, "mama cat de puternica sunt!" Observi ca mergi sarind de pe un picior pe altul, mai ai putin si te desprinzi de pe Material. Cat de usor a fost...credeam ca  e mai greu! Libertatea si starea ta de bine, confortul psihic e cel mai important pentru a pleca de acasa linistita stiind ca nimeni si nimic nu poate sa iti fure libertatea de a alege, de a simti si de a deveni...
Cand cineva sau ceva iti umbreste fericirea , pacea sau increderea ...ALEGE ALTCEVA! Noi toti si Intregul te vom imbratisa si te vom incuraja!

marți, 22 februarie 2011

Cu mintea sau cu inima?

                Diferenta dintre minte si spirit poate fi privita ca pe zumzetul ce se aude in Tokyo intr’o ora de varf in antiteza cu varful Caraiman intro’o zi insorita. Mintea primeste miliarde de impulsuri neintrerupte. Ganduri, idei, pareri, trairi, actiuni, decizii, etc, etc...toate se desfasoara in minte. Aici nimic nu curge totul este ca o avlanasa. Este complicat sa ramai in picioare cand o avalansa vine peste tine... In interiorul fiecaruia este Fiinta sau inima. Ceea ce vine din El, Ceea Ce Este. Aici informatia curge lin, neintrerupt. Timpul si spatiul nu’si gasesc rostul aici. Totul este, nimic nu exista. Fluviul ce curge lin poate oferi surprize placute... Informatia vine direct de la Izvorul Infinit de accea calitatea nu poate fi pusa la indoiala. Ceea ce este esential in a primi informatia in acest loc, este linistea!
                Mintea viciaza deciziile. Mintea viciaza prieteniile. Mintea... Da, pot continua indeajuns incat sa umplu pereti intregi de neajunsuri oferite de ceea ce ne’a fost dat sa ne usureze existenta! Cand un angajat isi depaseste atributiile sunt sanse mari sa faca si greseli (spun greseli pentru a’mi pastra limbajul inteligibil, chiar daca stim ca nu exista gresit sau corect)...cam tot atatea sanse sunt si cand mintea isi depaseste atributiile. Aceasta este cu adevarat o decizie nefavorabila...
                Mintea nu cunoaste Dragostea...si asta ar cam trebui sa ne puna pe ganduri atunci cand o lasam sa ia decizii. Ceea ce altii au oferit mintii de’a lungul anilor aceea va si procesa. In acei parametri se va misca. Castigul indiferent cu ce mijloc este obtinut, este tot opera mintii... prieteniile false tot cu ajutorul mintii sunt cladite! Cand iti deschizi sufletul, iar Lumina ,ce este in fiecare din Infinit, incepe sa’si faca treaba, lacrimile nu ti se vor mai parea o slabiciune sau infrangerea un dezastru... Dumnezeirea din noi nu poate pierde, nu poate castiga, nu poate simti frica sau dezamagire. De singuratate nici nu se pune problema. Aici totul este foarte lin si limpede. Agitatia de afara nu poate afecta apele caldute si limpezi ale Tale. Deciziile aici sunt foarte clare...nu necesita zile insir de chin. Nu exista timp de aceea raspunsul vine instant. Trebuie doar tacere!
                Mintea sau inima? Intrebarea nu va mai conta cand experienta te va invata linistea Fiintei sau agitatia mintii...

luni, 21 februarie 2011

Toate’s bune mai putin tu. Schimba’te si tu!

                In pofida faptului ca cel de langa tine „este ceea ce ai nevoie”, apare idea schimbarii. Nu a schimbarii mediului sau a personajului ci schimbarea atributelor personajului. Din nevoia egoista de a’ti satisface placerile cat si de a’ti pastra securitatea se apeleaza la aceste situatii conflictuale frecvent intalnite... Nesatisfacerea unor nevoi, dorinte, placeri duce inevitabil spre frustrare. Vazand in cel de langa tine mijlocul de a cunoaste bucuria si nicidecum scopul bucuriei, ajungi la nefericire si neimplinire. Gunoiul certurilor interminabile incepe sa miroasa tot mai rau, imbolnavind sufletul celor ce au ales sa’l colecteze in propriul lor camin. Putrefactia gunoiului va duce inevitabil spre boli grave ale sistemului imunitar al dragostei. Al „dragostei egoiste” ce nu vine din interiorul persoanei ci din conditionarea materiala a mintii. Deoarece Dragostea nu va avea nevoie de ceva sau cineva sa existe. Ea este. Nu are nevoie de conditionari, de motivatii sau alt gen de impulsuri. Ea exista dintotdeauna... 
                Toate in jur sunt perfecte insa cel de langa tine parca te trage in jos. Te intristezi si in loc sa intrebi de ce se intampla asta sau de ce vezi in felul acesta lucrurile, tu te intrebi de ce tie? Cu ce ai gresit de trebuie sa traiesti acest chin... Chinul pe care il traiesti este din cauza mintii tale ce nu da voie Fiintei Tale sa se manifeste, preferand controlul chiar cu pretul tristetii. Mintea ta ce se hraneste cu vanitate, cu egoism si frustrare, cautand in celalalt un sclav, nu un partener sau tovaras de joaca... Si asta numesti dragoste? Apar si idei ce sustin suferinta in iubire ba chiar ridica semne de intrebare asupra dragostei in lipsa suferintei! Zambesc amar vazand tabloul acesta... e dureros sa vezi un suflet chinuit de egoism si materialism, ambele atat de trecatoare. Si totusi despre ce fel de dragoste sa vorbim?  
                Ne inchidem in relatii ca intr’un turn fermecat luandu’ne si coleg de celula... Singuratatea este lucrul de care egosimul trebuie sa se fereasca cel mai mult! Ceea ce este al nostru nu are voie nici macar sa fie privit de altii! Si inca o data, numim asta dragoste...
                Incercand sa schimbi ceea ce nu ne convine la partenerul tau, nu faci altceva decat sa’l ranesti si sa te jignesti pe tine insati. El se va simti jignit deoarece ceea ce este el, nu este bun pentru peroana ce o iubeste...asta inevitabil il va afunda intr’o depresie cumplita si il va arunca intr’o lupta epuizanta de a demonstra ca el este ceea ce ai nevoie si ceea ce cauti, in final distrugandu’l. Si inca o data, acesta e dragostea?
                Apare inevitabil fraza, nu este bine pentru el... il ajut pe el de fapt! Aici intervine un aspect interesant si anume, nu exista bun sau rau concret deoarece si acestea doua ca intreaga lume este supusa relativismului! Reiesind doar egoismul materialului in dauna dorintei arzatoare a Dragostei din interiorul Fiintei Fiecaruia de a lasa liber ceea ce iubesti si de a nu iubi doar pentru ca...
„Dacă tot e să iubim pe cineva, foarte bine - dar să primim şi nişte dragoste înapoi. Ceva de genul ăsta. Asta nu este pasiune. Asta înseamnă să te aştepţi la ceva. Aceasta este cea mai mare sursă a nefericirii omului. Este ceea ce-l separă pe om de Dumnezeu.”
                Si reapare intrebarea, despre ce „dragoste” vorbim?

luni, 14 februarie 2011

Cand nu se intampla dupa cum ti-ai dorit...

                Cand sperantele noastre nu se potrivesc cu evenimentele experimentate, traiesti un semntiment de amaraciune cumplita. Zambetele nu mai sunt pe buze, optimismul cunoaste cote negative, iar viata parca nu mai merita privita in ochi. Durerea iti pleaca privirea in pamant iar sufletul calatoreste prin catunurile noii realitati precum un mos garbovit uitat si parasit de soarta. Peisajul este unul trist...lipsit de perspective, de dorinte, de zambete. Sunt chiar evenimente cu adevarat devastatoare pentru persoana, insa nu si pentru Fiinta. Linistea ce traieste dumnezeirea din fiecare incepe sa dicteze mintii si inevitabil trupului. Lumina ce arde neintrerupt precum focul rafinariilor petreoliere, tine in miscare tot ceea ce esti. Aceasta produce sau mai bine spus reproduce scanteia focului bucuriei si a sperantei.
                Constientizand ca Ceea Ce Este in Tine nu poate cunoaste sfarsitul sau esecul, te simti impins sa zambesti impacat. Amaraciunea asa zisului esec se transforma in cea mai dulce traire. Doar egoul poate pierde sau castiga ceva...Fiinta le are pe toate. Facand parte din Intreg, Ceea Ce Este in noi nu are nevoie de ceva deoarece simte conexiunea cu Sursa. Siguranta ce o traieste ca nu va duce lipsa de cele necesare continuarii periplului evolutiei n-o impinge spre frica sau panica. Partea materiala in schimb se va simti lezata deoarece planurile sale, pentru un timp incert prin definitie, nu au cunoscut realitatea. Un lucru esential cunoscut in amanunt de Particica din Intreg este ca toate sunt asezate precis si nimic nu este intamplator. Stiind acest aspect va continua sa urce chiar daca panta a devenit mai abruta. Nimic nu o poate opri sa zburde...
                Intrebarea ce se naste atunci cand nu se intampla cum ti-ai dorit este : de ce? Tipurile raspunsurilor sunt multiple insa doua se pot evidentia detasat. Primul este cel ce exprima frustrare, rebeliune, dezordine, autodistrugere ,iar acesta nu poate fi decat raspunsul egoului sau a mintii... Raspunsul ce-ti ofera linistea, pacea, siguranta este dat de cele mai adanci locuri din Tine prin cuvintele „Toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce-L iubesc pe EL” . Ce liniste s-a lasat... Hmmm. Chiar are efect!
                Ceea ce ne dorim este si cel mai potrivit pentru Ceea Ce Trebuie Sa Devenim?

joi, 10 februarie 2011

Dumnezeu nu face greseli. Niciodata!

                Marele Chirurg nu-si permite sa faca greseli. Pacentii lui sunt de ordinul miliardelor si pana acum nici unul nu a sucombat in urma interventiilor Sale. „Operatia a reusit acum tine de pacient cum se va menaja si cum va tine in frau boala...”
                Doctorul Suprem mereu va actiona in Lumina puternica. Inciziile le va face cu bisturiul Blandetei, iar copcile sunt cele ale Dragostei. Pensa Libertatii divine cu care extrage tumorile grijilor, a fricii, a neincrederii sau a egoului este sterilizata foarte atent cu Pace din abundenta. Te prezinti la cabinetul Sau increzator ca nu se exista esecuri aici. Va tine de tine pe viitor daca iti vei pastra starea de sanatate. Nu greseste niciodata si acesta este un alt motiv pentru care pe langa aceste operatii mai are si postul de Decan al Facultatii de Medicina a Absolutului. Precizia sa in urma interventiilor in viata ta este una ce depaseste pe cea a unui robot ultraperformant. Pe langa aceasta El mai are ceva in plus...inima ce bate pentru pacient. Ceea ce unora li se par a fi greseli facute El nu sunt altceva decat ranile necesare vindecarii!
                Nu stiu daca exista cineva sa-si doreasca spitalul insa exista momente in viata cand ajungi acolo... Cei ce sunt constineti de pregatirea de exceptie a Personalului, vor avea avantajul sigurantei si a linistii din inaintea si dupa momentul anesteziei. Mangaierea calda a Doctorului iti va inspira cu siguranta liniste. Increderea ta Il va ajuta in finalizarea cu succes a actiunii operatorii.
Credinta ta si pregatirea ireprosabila a Lui vor conlucra la reusita.
Chiar cand traiesti nelinistea ideii false a defavorizarii, a esecului, a abandonarii crezi ca El ce se confunda cu perfectiunea poate face greseli?

miercuri, 9 februarie 2011

Cand acceptarea este grea.

                Stiind ca toate vin din El cu o precizie extrema traiesti linistit si bucuros ca spatele ti-e asigurat. Nimic si nimeni nu te poate atinge... Faptul ca protectia iti este asigurata de cel mai bun Serviciu Secret te linisteste. Infasurat in Dragoste stii ca nimic din ceea ce traiesti si vei trai nu este spre distrugere, ci mai degraba spre inaltare si iluminare. Vine insa furtuna ce trebuie sa spele praful de pe strazile vietii tale... in vantul tumultos ce ridica o perdea foarte deasa de praf si gunoi mai poti accepta ca si furtuna asta nemiloasa vine din El?
                Cu ochii lacrimand de durere, nu din cauza prafului, ridici ochii spre cer si te lupti cu acceptarea. E o lupta cumplita! Secundele trec precum orele, iar acceptarea „binecuvantarii” nu mai vine... Doare mult prea tare sa poti accepta fara sovairi ca vine din El vantul asta puternic ce a daramat acoperisul existentei tale. Stii ca nimic nu este intamplator si te mai linistesti. Inchizi ochii si pacea te cuprinde pentru o clipa. In amonte insa, precipitatiile au fost din abundenta iar tu esti in vale... Clipa de pace a trecut in momentul in care deschizi ochii si vezi suvoaie de apa murdara si namol gros cum navalesc in casa sufletului tau! Se poate sa vina astea toate din El? Este atat de nemilos? Trairi greu de exprimat te epuizeaza! Doare iar tu plangi strigand disperat : „De ce?”.
                Inchizi ochii iar si privesti inautrul tau si vezi pacea minunata a Luminii ce Este. In abisul sufeltului tau domneste pacea chiar si in furtuna asta infricosatoare! Framantarile incet dispar precum intunericul la rasarit. Secundele incep usor sa aiba infatisarea minutelor...deja e mai liniste. Acceptarea vine treptat de data asta...dar stii ca la urmatoarea furtuna Lumina nu va disparea iar cel mai bun Serviciu Secret este inca pe pozitii protejand ceea ce conteaza cu adevarat : Inaltarea si Iluminarea lui TU.
                Cand acceptarea vine greu, zambeste stiind ca nimic nu-i la intamplare, iar tu esti protejat!

marți, 8 februarie 2011

Suferinta – Cuptorul incins.

                Trebuie sa treci prin iad sa poti intelege paradisul, spun inteleptii. Sau completez : suferinta „iadului” este catalizatorul fericirii „paradisului”. Intra inevitabil in acesta discutie si nevoia noastra de a creea antiteze. De a trai in antinomia relativitatii. Nevoia de a cunoaste situatia, sentimentul, cantitatea, dimensiunea dar si opusul acestora. Si este bine. Este excelent pentru ca suntem construiti asa deoarece vom putea crea propriul nostru set de valori, idei, concepte. In urma experientelor se vor trage diverse concluzii si individul va fi impins spre a gandi, spre analiza si nu spre gesturi reflexe sau automatisme. Experienta suferintei va ajuta enorm persoana oferindu-i sansa exaltarii, a inaltarii si a debarasarii de preconceptiile lipsei practicii indelungate.
                Cuptorul incins al suferintei va topi aurul brut al lui TU scapandu-l astfel de impuritati. Nu este cea mai blanda metoda de obtinere a aurului pur al Fiintei tale, insa este unua dintre cele mai eficiente. Aici la peste 1337,33 de grade Suferinta, impuritatiile sunt distruse complet iar egoul sufera procesul de topire. Forma initiala dispare... Noul TU incepe sa prinda continutul dorit de Marele Topitor. Impuritatiile individualismului, nepasarii, trufiei vor disparea. Cuptorul incins le va arde in totalitate procesul fiind ireversibil, lasand aurul pur deja topit sa se scurga spre prelucrare. Forma tare a personei tale ,in urma actiunii Topitorului, este acum una fluida, lipsita de forta, de impotrivire, de incapatanare. Noua forma este deja pregatita, iar Tu curgi in ea umpland-o. Un proces crancen a scos la vedere o adevarat capodopera... Cel mai fin aur straluceste acum in lumina reflectoarelor expozitiei. Are Topitorul bijuterie pentru a expune! A meritat! Slefuita perfect, turnata dintr-o bucata, fara lipituri, fara zgarieturi Fiinta Ta straluceste... Te uiti la tot procesul productiei si recunosti si Tu impreuna cu cei ce te admira ca a meritat!  
                Nu mai conteaza temperaturile extreme prin care ai trecut. Si-au facut treaba. Inexistenta mizeriilor a dat mana libera Topitorului sa te modeleze dupa cum ti-era necesar. Nu bun, ci potrivit... Ceea ce a iesit din cuptor este exact ceea ce era nevoie pentru tine. Constinet de acest lucru zambesti si esti fericit pentru ceea ce ai devenit. Mana Lui s-a vazut inca o data. Ce sa mai, mana de artist!
                Aur pur, lucratura excelenta...inseamna ca valorezi enorm nu crezi?

luni, 7 februarie 2011

Unde este Dumnezeu in necazul meu?

                Apele involburate ale necazului impiedica mintea sa pastreze legatura directa cu divintatea ce este pretutindeni cat si in fiecare. Ochelarii de cal ai durerii nu vor lasa se se vada de fapt realitatea evenimentelor. Nu se vor putea releva atat motivele intamplarilor cat si urmarile sau rezultatele reale ale acestora. Ceea ce este esential, Puzzelul Divin, nu este luat in discutie. Piesa ce a mai conturat un pic viitoarea imagine a jocului, nu a creat un sentiment placut. Deoarece ne uitam la ea ca la o bucata de carton ciudat decupata... Nu vrem sa intelegem sau nu putem intelege piesa fara sa privim la imaginea finala ce se afla pe cutia puzzelului sau inauntrul ei. Rabdarea a fost intotdeauna cheia succesului in acest joc... mai mult ca indemanarea sau imaginatia.
                 Evenimentele ce se desfasoara in aceste clipe nu-s altceva decat mutari ale pieselor catre refacerea completa a Imaginii, TU! A imaginii divine ce esti cu adevarat. Inca nu stii asta si te chinuie sa gasesti piesele corespunzatoare. Aici intervine El. Te intrebai unde este El acum cand piesa asta neagra a aparut si nu stii unde sa o asezi... El a fost langa tine tot timpul. Ti-a oferit ajutorul si atunci cand nu l-ai cerut. Era langa tine cand piesele se potriveau perfect, extrem de repede si usor. Este si acum cand jocul este mai greu. Bucuria Lui pentru Joc nu a disparut..pentru ca El nu vede decat finalul. Vede rezultatul si stie ca va merita. Va fi unul dintre cele mai frumoase, complexe si interesante puzzeluri ce au fost vreodata!
                Inca te mai intrebi unde este El in necazul tau? Ridica putin privirea de la piesa ce nu-i gasesti locul si rostul. Uita-te in oglinda de pe peretele din fata ta. Il vezi pe Cel ce sta langa tine tinandu-te de dupa umar zambind? Este cel mai bun in puzzeluri. Nu greseste niciodata. Aici este, exact langa tine. Jucati impreuna jocul asta pana la sfarsit...pentru ca satisfactia va fi imensa iar cu asa ajutor cu siguranta iti mai fi cu mult mai usor in gasirea locului potrivit fiecarei piese. Zambesti deja? Sunt surprins si ma bucur impreuna cu tine. Ma bucur ca ti-a revenit zambetul. Ma bucur ca pacea si siguranta de a te juca reapare. Stiindu-L alaturi, jocul e mult mai usor. Secretul Lui ar fi sa joci „Jocul” cu bucuria unui copil dar cu intelepciunea unui batran. Atunci toate se vor aseza de la sine...  Piesele sunt pe masa. Bucura-te de ele impreuna cu El, stiind cu siguranta ca toate se pliaza perfect creandu-Te!
                El este acolo unde a fost mereu numai ca tu nu-L vedeai din cauza lacrimilor ce-ti incetosasera privirea...